Ca o scuză pentru impunătoarea prezență a lipsei pastilei de ieri, vin iată și-mi fac autocritica, mea culpa, curriculum vitae, vox populi, magna cum laudae, ecce homo, ab initio și ad hocil, cogito ergo sumele, diferențele și logaritmările infinit amalgamabile, pe care declar pe propria că le voi depune pentru a putea fi astfel încât. Dacă mai adăugăm că mânătărcile nu sunt ce par a fi, comedia este finito, adică în gradul maxim de finisare, căci ce altceva e viața decât un cârnat de comedii cu soia?
N-aș vrea să dau naștere unui nou curent în filosofia antică, însă trebuie să recunosc faptul că Vlădoiu a faultat odios, ceea ce a dus la clarificarea momentelor în care condițiile apariției fantasmelor metafizice pot produce un ansamblu suficient sieși pentru a da naștere rezultatelor inerente.
Presupunând deci prin absurd că Platon a crezut în Kant, deși acesta a trait înaintea sieși sale, rămâne de argumentat idea ponosirii prin înrădăcinare în tradițiile autohtone a hăinilor din puf de viperă, precum și a acelor saronguri din material de pătură care se poartă atât de mult în zilele pe care, iată, le mai apucăm.
Întrebarea de ce se lesne înlocuiește aici cu până unde, ceea ce dă discursului un ușor iz arhaic atemporal, mutând interesul și deci și atenția auditoriului spre zone mai incerte ale personalității umane.
Noli turbare circulos meos-ul acestei concluzii poate fi rezumat într-un singur cuvânt, acesta fiind: rămășițele etnologice și dubiile meditative aplicate în societatea multifunerară a găinilor cu baterii Toșiba, cuvânt ce provine din limba străbunilor, limbă a poporului străbunilor, de mult dispărut și insuficient sieși cunoașterii sale.
Măcar din imaginație și tot ar trebui să ne ațâțăm focul curiozității morbide, înclinându-ne adesea spre talerul balanței Detecto atât de fin irosită de natura – mamă.
Dacă vreau, pot să urc și canapeaua, însă aici intervine elementul uman al autocenzurii în gândire, lucru ce duce, după cum se știe, la utilizarea numai în măsură de 10% a rezervelor multicircumvoluționatului nostrum creer.
Alții nici măcar n-au trecut de faza acordării subiectului cu predicatul. Ce să mai… comentăm…