The Free Corvette

Ultimele Articole

Mielul 21

În ciclul firesc de povestiri pentru copii neașteptați ”Mielul și chelul, ca pâinea și urechelnița“ vă prezentăm colecția ”De Paște paște mielul – ce paște de Paște mielul?“. Să se indice cuvintele cu majusculă și să se argumenteze indicația făcută – 2 puncte. Să se analizeze sintactic, morfologic și chimic mieii din poveste – 2 puncte. În cazul în care mielul nu este toxic, să se aducă la domnul profesor – 6 puncte și ați trecut clasa. Stimați ascultători, se apropie Paștele. Lumea ține post, postul ține 40 de zile, ziua ține cam 16 ore de foame că 8 le […]

Read More

Afrodita și chemicalele, sau rezistența prin cultură la români

Pasteurizând natural și aseptic, marele mic-burghez Pasteur, zis și “ăla cu chemicalele”, făcu ce făcu și descoperi ce descoperi. În același timp poliția economică a unui guvern balcanic și panoceanic se învârti ce se învârti în loc și ameți îngrozitor, căzând cu cioatele pe chemicalele lui Pasteur. Atunci pe loc se răspândi o mreajă ca o vrajă și o vrajă ca o mreajă care se contopiră și dădură naștere la copilul cu limbă de nuc și picioare de 7 ia la haș 8 mat. Copilul creștea într-un an cam cât scădea într-o lună, așa că la vârsta de 18 ani […]

Read More

Cravată morală de ziua națională

Într-o sărbătorească zi ce precede sărbătoresca noapte ce urmează sărbătoreștii zile de care tocmai vorbeam, musai este a face o mică schimbare la față a atitudinii. O cravată morală înlocuind papionul, o batistă cu buline viu colorate înfiptă în buzunarul sacoului de personalitate, măcar niște bretele în Y înlocuindu-le pe cele în X, învechite și blazate, n-ar strica nimănui, ba chiar ar folosi câtorva. Mai greu este că unii au dulapuri mai mari și alții au dulapuri mai puțin mari decât cei care au dulapuri mai mari decât ei, și atunci se tot învârt în jurul cozii, neavând cu ce […]

Read More

Lupul și șoarecele

Că doar nu degeaba se spune “Fugi ca de doctor!”. Și dacă nu se spune, se moștenește, că sănătatea nu-i bilă de biliard s-o împungi cu tacul. Plimbându-te cu telecomanda prin viață te trezești deodată că nu mai poți da înapoi. Și dacă tot te-ai trezit, dai drumul la radio, că poate prinzi o zi fără pastilă. Ghinion însă, pentru că tachetele murmură mai tare ca oricând pe umărul mașinii infernale “Te iubesc, Vasile, ca tine nimeni nu mă tulbură. Eu rimă ți-aș găsi, dar mi-e o lene de nici nu poți să-ți închipui!” Miriștea e cea pe care o […]

Read More

Cintezoiul oliv (Gică)

Dulce mai e viața celui ce nu ia pastile, sforăie un cintezoi pe craca nucului bătrân din fața casei. Și frig mai e pe craca dezvelită de frunze ce se zbate sub carnalitatea vântului de iarnă. — Da’ ce frumos vorbești, domnule cintezoi, ce ți s-a întâmplat și mie nu? Cintezoiul se uită cu dispreț la ochii uimiți de om, face cu coada că “n-ați ajuns voi, oamenii, la noi, cintezoii” și-și ia zborul în înaltul cerului mov de durere metafizică. Omul, doctorul, se consultă o leacă pe unde a învățat și el că intră bolile în organism, ia un […]

Read More

Cu bâta primordială prin viața de zi cu zi

O pauză binemeritată este întotdeauna bine meritată, însă prin prelungire ea poate deveni benefică, ceea ce este exact ceea ce nu ne dorim noi, oamenii de mâine ai zilei de azi. Bâlbâieli, tușituri, ronțăieli de mere și foșneli de celofane, brotăcei bălăcindu-se voioși pe sub umbrarul de cyclamen, examene ce se apropie, atobuzul ce se depărtează, toate la un loc și fiecare în parte sunt elemente ce ne colorează plictisitoarea viață de zi cu zi, îmbătându-ne cu tentacule mai puțin acre ale realității pe care o înghițim. Și cu toate astea, este o dimineață frumoasă de vară, cu temperaturi ce […]

Read More

Delirul foamei

Sau tot așa când eram eu acasă și mă jucam cu țeava puștii, am descoperit nu fără oarecare sacrificii trăgaciul. Și cum tragaciu’ nu-i ca Stângaciu, m-am trezit peste vreo douășpe zile, și asta de foame, că altfel nu. Pușca era verde… Și de câte ori îmi spusesem: nu te uita cu ochiul drept la pușca verde, căci repede te va doborî! De acuma era tardiv, mai aveam totuși un ochi, pe care l-aș fi putut face și omletă, însă n-aveam caise să dau la canar. Motiv, pentru care m-am mulțumit și cu canarul, care a fost suficient de fraged. […]

Read More

Priza

Marile descoperiri ale omenirii cu mâna s-au făcut. Emisiune pentru curioși inconștienți. Astăzi, priza. Priza este ceea ce se găsește la mulți dintre pereți, de obicei în partea inferioară a acestora. Ea este astfel alcătuită încât a se putea băga în ea orice, de la ștechere până la mâinile proprii, cu sau fără ajutorul unei perechi de cuie. Patentul prezintă utilitate în sensul prezentei abordări doar în măsura în care este complet dezizolat, altfel el împiedicând în mod neelegant circulația ordonată a purtătorilor de sarcină în mâna manipulantului. Priza se realizează atunci când comuniunea om – curent alternativ este mai […]

Read More

Pămătuf pentru praf de stele

Crizantema de plastic a condițiilor în care apare face întotdeauna comunicarea pe cât de facilă, pe atât de imposibilă. De aceea, magnitudinea capsatorului orientat cedează adesea scandând frenetic acordurile baroce ale siluetei deznădăjduite. Ferestrele turbionare ce fac abuzul de integrare luminează haotic indecența abrutizantă a scriitorului în levitație. Cartea-i grea, macină văzduhul înfierat de bolnavele cetăți ale căror pietre brăzdează fața de nevăzut a cocostârcului. În rest, liniște. Foamea-i macină pe toți în momentele de restriște a spiritului și a faptei necugetate. Măsluirea apare ca necesitate și se impune în omătul cald, proaspăt, de ceară. Nimeni și nimic nu poate […]

Read More

Reflecție finală pe spațiul porții

Mergând pe spațiul porții, m-am trezit brusc gândind. Un șoc pe care nu-l mai resimțisem niciodată atât de intens. Am avut pentru o clipă senzația copilăriei de plăcere amestecată cu teamă în fața misterelor vieții. Acum însă era ceva cu mult mai fascinant: fabricasem primul meu gând, propriu, pe care nimeni și nimic nu putea să-l clintească, cu atât mai puțin să-l ghicească. Apoi au început frământările: o să mai gândesc? Dacă da, când? Dacă nu, de ce? Dacă da, o să mai fie oare la fel? Dacă nu, o să uit prima senzație? Dacă da, ce o să fac […]

Read More